28 Mar 2008

Непреодолимая цензура

автор: Rodica Socolov
(отрывок - 2001г.)


отвечяет Сергей Мишин, главный редактор газеты «Логос-пресс»

Вопрос: Встречаются ли вам на пути препятствия, или же вы свободны в своих действиях и можете делать то, что вы хотите?

Ответ: Что мешает? Мешает, наверное, внутренняя цензура. Иногда хочется что-нибудь откровеннее рассказать читателю, но себя останавливаешь. Почему? Потому что мы находимся в помещении, которое нам не принадлежит.

Мы арендуем помещение у правительственных структур. Мы печатаемся в типографии, какой? Которая тоже принадлежит правительству. Внутренняя цензура еще присутствует. Это может быть и мешает.

Не было бы этих экономических условий мы, может быть, были бы свободней в выражении своих мнений.

Вопрос: По вашему мнению, внутренняя цензура обязательна?

Ответ: Ну, конечно же. Потому что я отвечаю не только за себя, но и за весь коллектив 30 человек. Мы знаем, что власти могут сделать при желании.

21 Mar 2008

Lucinschi gândeşte ca mine

autor: Rodica Socolov
(fragment)


Foto: de pe prima pagina a ziarului "Săptămâna" (Vineri, 11 octombrie 1996), copie realizată de Rodica Socolov de pe original

răspunde Viorel Mihail, directorul ziarului "Săptămâna"

Întrebare: Ce fel de afacere politică, economică ori socială este "Săptămâna"?

Răspuns: Ziarele sunt o marfă şi în primul rând sunt o afacere economică. Eu aş vrea să fac politică, să nu am problemele astea economice pe capul meu.

Sunt într-o situaţie diferită de alte ziare. Anunţăm cititorii despre preţurile pentru abonare în permanenţă, ca să-i pregătim din timp pentru o nouă majorare. Alte ziare anunţă compania de abonare şi nici vânt rece nu-i ajunge.

Ziarul nostru este o afacere economică pentru că dorim să existăm, dar nu pentru a ne impune un punct de vedere politic. Opţiunea noastră politică este o comuniune de idei a colectivului.

Poate anume din această cauză s-a vehiculat că ziarul nostru e a lui Luchinschi. Dar eu nu sunt vinovat că Luchinschi gândeşte ca mine.

4 Mar 2008

Independenţă, barter şi răspundere limitată

autor: Rodica Socolov
(fragment)


Foto: Rodica Socolov

răspunde Viorel Cibotaru,
director de programe la Institutul de Politici Publice în 2001

Întrebare: Ce fel de schimbări au evoluat în activitatea presei din Moldova la sfârşitul secolului trecut?

Răspuns: Când relaţiile economice vechi au început să se destrame, a început să se formeze o nouă piaţă a resurselor materiale care aveau deja preţuri libere nu fixe. La început multe ziare apăreau datorită metodei de barter. De exemplu, roşii pentru hârtie, vin pentru vopsea de tipar.

În aceeaşi perioadă pentru prima oară din iniţiativa unor persoane fizice au început să apară primele afaceri private în presă şi mass media electronice. „Unda Liberă” a fost primul post de radio care a fost creat la Universitatea de Stat.

Universitatea s-a echpat cu cele necesare pentru funcţionarea postului independent de radio datorită sprijinului financiar obţinut în rezultatul participării la un concurs.

Mai târziu au fost înfiinţate şi alte posturi de radio independente. Fondatori erau de obicei una ori mai multe persoane fizice, mai rar instituţii ori firme.

Primele instituţiile mass-media independente s-au înregistrat în calitate de Societăţi cu Răspundere Limitată.

3 Mar 2008

"La noi e totul încurcat şi totodată limpede"

autor: Rodica Socolov
(fragment)


Foto: Constantin Ursu

răspunde Gheorghe Budeanu,
redactor-sef adjunct la ziarul „Timpul”

Întrebare: Ce împiedică presa din Moldova să funcţioneze după un model occidental în anul 2001?

Răspuns: De vină este situaţia economică. La noi în ţară nu există posibilităţi financiare pentru ca un ziar să fie independent.

Ziarele nu reuşesc să atragă suficienţă publicitate. Ziare nu-şi pot organiza departamente de publicitate bine puse la punct, pentru că nici agenţii economici nu-s deprinşi încă să furnizeze publicitate.

Suntem o ţară mică în care nimănui nu-i arde să de ocupe de publicitate. Fiecare strânge bănişorul pe care îl are pentru alte scopuri, dar nu pentru a-şi promova produsul ori imaginea.

Evident, atunci când nu există bani există pericolul să fii atras untr-un joc politic. Asta-i realitatea noastră.

26 Feb 2008

Sunt oare ziarele din Moldova o afacere?

autor: Rodica Socolov
(fragment)


Foto: selecţie de pe coperta revistei
"Mass media în Republica Moldova",
realizată de Rodica Socolov de pe original

răspunde Val Butnaru,
directorul ziarului
„Jurnal de Chişinău”

Întrebare: Cine va fi cel care va cumpăra ziare în Moldova?

Răspuns: Am impresia că piaţa mass-media de la Chişinău va suferi mari transformări în următorii zece ani. Această multitudine de ziare care există nu este altceva decât o reflectare fidelă a situaţiei politice, economice, sociale de aici.

Atâta timp cât există 50 de partide, atâta timp cât există tot felul de divergenţe de ordin etnic, politic, social, este normal să fie şi tot atâtea ziare. Şi în următorii 10 ani, după următoarele alegeri parlamentare, cu condiţia că pierd comuniştii, piaţa mass-media se va structura în câteva grupuri mediatice.

Cred că vor fi trei-patru grupuri mediatice mari. Patronii acestor grupuri vor avea interesul fie să cumpere tot ce mişcă ca ziar, fie să-l ruineze. Dar calea cea mai simplă este să cumpere, ca să creeze trusturile astea şi practic să domine totul. Atunci presa va fi o putere, fiindcă va domina şi va determina multe lucruri.

6 Feb 2008

Soluţii de comunicare

autor: Rodica Socolov


Foto: coperta revistei "Urma ta",
copie realizată de Rodica Socolov de pe original

Mă bucur mult de apariţia revistei „Urma ta” extrem de necesare într-un spaţiu de comunicare atât de distorsionat.

În copilărie ne jucam de-a „telefonul stricat”. Nici nu ne dădeam seama că jocul plin de haz face parte dintr-o realitate tristă ce-i aduce pe oameni la tot felul de neînţelegeri, confuzii, mânie ori păreri de rău.

O experienţă-model, nu dintre cele mai rele, am avut chiar cu câteva zilele în urmă la Chişinău. Mă deplasam cu troleibuzul 10 spre sectorul Râşcani al capitalei. În momentul în care mijlocul de transport public s-a oprit pe bulevardul Renaşterii vizavi de restaurantul „Sănătate” oamenii au început să coboare şi să urce, ca de obicei.

Straniu a fost doar anunţul şoferului: „curent nu-i”. Un mesaj scurt însă departe de a fi clar. Călători nu l-au înţeles. Unii s-au îndreptat imediat să schimbe troleibuzul pe vre-un alt mijloc de transport. Alţii continuau sa urce de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.

Majoritatea pasagerilor, printre care şi eu, au rămas în aşteptare. Cât timp poate să dureze o deconectare de acest fel?

Peste vreo cinci minute troleibuzul se porni. Fără să spună măcar un cuvânt şoferul a condus pasagerii câţiva metri mai la vale şi apoi a cotit la stânga să parcheze, părăsindu-şi traseul.

Călătoria noastră a şi luat sfârşit îndată ce s-au deschis uşile. Oamenii au început să coboare amărâţi şi chiar supăraţi pe nenoroc. În învălmăşeală şoferul a dispărut de parcă nici n-a fost la volan, fără să-şi argumenteze comportamentul. În mod normal, oamenilor li s-ar fi întoars banii, într-un fel sau altul, dar aici „aventura” noastră se sfârşi.

Important este să realizăm că comunicarea şubredă ne poate pune în situaţii şi mai stupide.

„Urma ta” sunt convinsă că îşi va da roadele, care sunt bienvenite, cât de puţine ar fi. Subţire la dimensuni revista prezintă diverse metode de comunicare într-un mod rafinat, deosebit.

Noul număr al revistei oferă soluţii pentru jurnalişti, politicieni, oameni de afaceri şi de creaţie. Mesaje simple, prezentare originală, un spectru tematic bogat. Creatorii revistei, Aurelia & Igor Guzun, şi-au determinat bine criteriile de prezentare a informaţiei: simplu, amplu, calitativ.

De exemplu, în interviul cu managerii Agenţiei Media „Impact” întrebările simple şi concrete rezultă în răspunsuri ample şi foarte utile pentru percepea realităţii mass-media de la noi din ţară.

„Urma ta” te face să gândeşti, cu adevărat, în afara cercului vicios al unei comunicări defectuoase, despre care Aurelia & Igor Guzun previn cititorii chiar din start cu imaginea unui zbor fragmentar, ilustrat pe copertă.

„Urma ta” te îndeamnă să gândeşti: „get out of the box”. Rămâne să sperăm într-un viitor luminos al revistei.

„Urma ta” nu poate fi doar un proiect cu un sfârşit deja determinat. Revista trebuie să urmeze.

27 Jan 2008

Foto în exclusivitate!


Foto: Rodica Socolov

M.D. Spenser autorul a 36 de cărţi pentru copii din seria Shivers şi a 6 cărţi din seria Humano Morphs. O altă pasiune pentru el este muzica! Poate anume de aceea recenziile de muzică, interviurile şi eseurile lui sunt excepţionale.

M.D. Spenser the author of the 36-book Shivers series and the 6-book Humano Morphs series for children. His other passion is music! Maybe because of that his CD reviews, interviews and essays are excepţional.