Pianista, Natalia Miroshnikova, originară din Republica Moldova, se simte în Grecia în ascensiune profesională, dar îşi aminteşte deseori de Chişinău cu o nostalgie plăcută.
Aceasta îi permite să păstreze mereu în gând cele mai frumoase clipe, trăite în patrie, şi să-şi renoveze încontinuu forţele prin amintire.
Nu multora dintre cei imigraţi în Grecia temporar ori pentru restul vieţii le reuşeşte acest lucru.
Nataliei i-a surâs norocul
Poate pentru că mereu a fost sprijinită de soţul ei Alexis Miroshnikov-Paraskevopoulos, grec de origine. Poate pentru că, după cum mi-a mărturisit, s-au dovedit a fi salvatoare oazele muzicii, care în Grecia au făcut-o să se simtă stimată şi recunoscută.
Foto: din arhiva Nataliei şi a lui Alexis Miroshnikov
Natalia l-a întâlnit pe Alexis la Conservatoriul din Chişinău. Sub conducerea lui şi-a obţinut diploma de pianist, iar mai târziu, când erau deja căsătoriţi, şi-a dezvoltat alături de el talentul. Concertau de multe ori împreună. Astfel a făcut primii paşi prefesionali, devenind cunoscută în societatea muzicală de la Chişinău.
Au realizat visul tatălui lui Alexis
Natalia şi Alexis sau stabilit în Atena în 1991. Aceasta a fost visul tatălui lui Alexis, grec de origine, stabilit în Batoumi. Căsătorit în spaţiul sovietic, tatăl lui Alexis mereu şi-a dorit repatrierea.
De altfel, mulţi greci s-au întors şi se întorc şi astăzi în patrie din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, chiar dacă acolo la momentul actual se trăieşte mai bine ca în Grecia. Unii se întorc pentru că în sfârşit au ieşit la pensie, alţii îşi trimit copii la studii universitare, ori, mai rar, se întorc pentru că a venit timpul să le meargă copii la şcoală, deşi sunt conştienţi de greutăţile care-i aşteaptă.
Grecii n-am putea spune că sunt mai patrioţi decât alţii. Ceea ce îi face să se reîntoarcă, cred că este mediul specific acestei ţări, modul de a savura libertatea de a fi ori de a petrece cu prietinii, ceea ce nu pot avea în aceeaşi măsură altundeva.
Recunoscuţi şi la Atena
Sosită la Atena împreună cu soţul ei, Natalia nu ştia încă unde se va angaja. Pentru recunoaşterea diplomei obţinute la Chişinău n-a trebuit să treacă mult timp. Spre fericire, soţul ei a fost acceptat profesor la Conservatoriul Naţional Elen. Ea a fost acceptată în acelaşi sistem de învăţământ muzical un pic mai târziu.
Natalia predă lecţii de pian copiilor de vârstă şcolară, dar şi la Conservatorul elen. O preocupă mult să concerteze împreună cu Alexis cât şi să colaboreze şi cu muzicieni greci ori de altă naţionalitate. Natalia şi Alexis şi-au ales cariera de solişti. Le place orice gen de muzică.
Natalia adoră folclorul. Nu prea ascultă muzică greacă tradiţională ori pop. „Când ascult muzică din Moldova totul în interior mi se înviorează. Această muzică mă alimentează cu atâta energie…”, spune ea. Aceeaşi preferinţă, de solist, a avut şi fiul lor Cristophor Miroshnikov, care cântă la violoncel şi în ultimul timp s-a aflat în multe turnee la New York, Bruxelles, Amsterdam, Londra, Paris...
În calitate de mamă, critic şi ascultător Natalia l-a însoţit de multe ori. Faptul că soţii Miroşnikov au fost recunoscuţi în societatea elenă nu este o dovadă că activitatea lor este apreciată. Frecvent înregistrări de la concertele lor sunt transmise pe programul radiofonic elen de muzică clasică.
De nenumărate ori Natalia şi Alexis au participat la festivaluri în diferite oraşe din Grecia şi de peste hotare. În perioada de şedere în Grecia ei au înregistrat trei CD-uri, două cu lucrări de Schubert şi unul cu lucrări ale compozitorilor greci din secolul 19.
O experienţă nouă
În opinia Nataliei, Palatul Muzicii de la Atena, aşa-numitul Megaro Mousikis, este cea mai serioasă sală de concerte. În Grecia, însă, nu există un sistem de stat centralizat precum era cândva în Moldova cel al Filarmonicii.
Încearcă să fie activi, dar nu tot timpul le este simplu să-şi organizeze activitatea. „Atunci aveai grijă doar să te pregăteşti de concert. Acum este puţin mai complicat, pentru că deseori trebuie să le organizezi singur pe toate”, spune Natalia.
Soţii Miroshnikov au editat la Atena un manual de exerciţii pentru pianişti, ori persoane care doresc să înveţe tehnica de interpretare la pian. O altă lucrare publicată de ei este un dicţionar de termeni muzicali. Deja de trei ani Natalia şi Alexandr conduc Asociaţia Internaţională a Oamenilor de Cultură „Muza”.
Scopul lor este promovarea tinerelor talentelor din Grecia şi de pe Cipru. Viorişti, violoncelişti, chitarişti şi pianişti pot participa la concursurile „The muse”, organizate de ei doar dacă au în program lucrări scrise de compozitori străini cât şi de compozitori greci din sec. 20.
Grecia acceptă muzicienii străini
Cu toate că pianista recunoaşte că îi lipseşte mediul muzical de care a avut parte în ţară, susţine că în Grecia, care nu are tradiţii în muzică clasică, muzicienii străini sunt bine văzuţi, mai ales cei care aparţin unor şcoli muzicale puternice.
Grecia a avut de parcurs o cale diferită de Austria, Franţa, Italia, Germania şi alte ţări. 300 de ani sub jugul turcesc şi-au lăsat amprenta. Cu toate acestea grecii se străduie să preia de la străini tot ce este mai bun, pentru a completa golul şi a dezvolta muzicalitatea. Faptul că în ultimii 5 ani în Grecia părinţii se străduie să-şi înscrie copii la şcoli de muzică justifică acest lucru.
Numărul profesorilor de muzică în instituţiile de învăţământ muzical din Grecia, susţine Natalia, e destul de mare. O bună parte de elevi, însă, abandonează studiile muzicale odată cu absolvirea liceului. Printre ei există şi persoane care pleacă să-şi prelungească studiile peste hotare, dar nu atât de mulţi. Pentru rezultate bune trebuie efort suplimentar şi multe lecţii particulare.
„Multe persoane din R. Moldova sosesc în Grecia. Îmi pare rău că mulţi dintre ei au studii superioare dar sunt nevoiţi să lucreze oriunde. Nu se pot angaja pe motive obiective şi subiective. O problemă dificilă este recunoaşterea diplomei de studii, alta necunoaşterea limbii. Diplomele noaste au fost recunoscute uşor datorită faptului că eram muzicieni cu un succes deja înregistrat”, precizează pianista.
Întâlniri în stradă
Natalia povesteşte îngândurat despre întâlnirile pe care le-a avut cu muzicieni din R. Moldova în diferite locuri şi ţări. „Pe ai noştri îi recunoşti foarte repede, oriunde şi în orice împrejurări. În Grecia am întâlnit de mai multe ori pe strada centrală Ermou interpreţi ai formaţiei „Fluieraş”.
În Veneţia în piaţa Sfântului Marcu am întâlnit chiar elevi de-ai noştri. I-am recunoscut după interpretare. Mulţi au plecat pe diferite motive. Sper, însă, ca relaţiile dintre oameni, care au lucrat împreună vreodată să nu se piardă”, zice Natalia.
Procentul mic al copiilor străini în şcoli de muzică elene
Şcolile de muzică din Grecia rămân aproape nefrecventate de copii imigranţilor. Cu toate că accesul nu este limitat, educaţia muzicală costă. Natalia Miroşnikova presupune că procentul mic al copiilor de origine străină în şcolile muzicale elene ar putea fi motivat economic.
„S-ar putea ca străinii să angajeze mai des ca grecii profesori pentru lecţii individuale”, spune Miroşnikova.
Şcolile de muzică necesită tot felul de taxe: pentru înscriere, lunare şi examene anuale. Există un plafon, dar preţul depinde de fiecare instituţie în parte. Unii micşorează plăţile pentru a atrage un număr mai mare de elevi, alţii insistă la preţuri mari indiferent de numărul celor care se vor înscrie.
În general, pentru aceasta sunt necesari bani mulţi. Examenul de absolvire a Conservatorului costă aproximativ 400 euro. De regulă pentru copii talentaţi din familii cu o situaţie economică nu prea bună soluţia este să se găsească bursă ori sponsori.
Sper să venim în R. Moldova cu concerte
Pianista Natalia Miroshnikova susţine că în ultimii ani a avut doar motive triste pentru a vizita ţara în care s-a născut, a copilărit şi şi-a luat zborul în lumea artei. Amatorii de muzică clasică ar putea să-o admire interpretând şi la Chişinău.
Soţilor Miroshnikov le place ideea de a veni acasă cu vreun concert, chiar dacă le displace bezna care domneşte seara pe unele străzi din capitală.
.jpg)
